Sa nu vorbesti cu strainii !!!

Posted: April 11, 2010 in Aiurea printre gânduri...
Tags: , , ,

Ne amintim cu totii sfatul asta, nu? Am fost invatati de mici sa nu stam la taclale cu necunonoscuti, pe strada, in parc, la scoala. Am fost invatati sa nu dam drumul la usa cand nu cunoastem figura pe care o vedem prin vizor (in cazul in care, cocotati pe un scaun, ajungeam la vizor) sau sa nu divulgam date personale cum ar fi adresa, numarul de telefon sau programul de lucru al parintilor. Si iata ca sfatul nu era rau, deloc…

Ma intreb insa daca astazi, regulile acestea isi mai gasesc ecou in vietile noastre. Si daca da…cum se transfera ele, de exemplu, in spatiul virtual? In fond, si aici vorbim, de cele mai multe ori, tot cu straini…

 In afara interdictiilor, oamenii sunt mai deschisi, mai dezinhibati, mai curajosi, mai … peste normele bunului simt de vulgari. Vorbim aici de o refulare a celor care n-au avut voie sa socializeze in copilarie? Sau, pur si simplu, vorbim de revelarea unui sine ascuns?

N-am inteles niciodata preferinta pentru pierderea inutila a timpului in procesul de socializare chioara si intamplatoare, cu necunoscuti, pe diverse site-uri mai mult sau mai putin serioase. Inteleg necesitatea contului Facebook, dar nicidecum clonarea profilului pe toate retelele execrabile de socializare, unde ai toate sansele ca in spatele unor picioare superbe sa se ascunda un obez timid. Totul e un risc, after all. Si chiar de n-ar fi asa…chiar daca ai avea certitudinea ca vorbesti cu chipul/corpul frumos din fotografia postata acolo….what’s the point? Flirturile ieftine si intamplatoare…sunt ele cheia catre mentinerea unui echilibru in viata sau reprezinta acele “the little dirty secrets”de care unii au nevoie pentru a li se confirma ca…sunt pe val. Este anonimatul si flirtul virtual un mod intelept de actiune sau o bula gretoasa de aer, pentru frustrati? Mai grav este cand, desi realitatea iti ofera lucruri de calitate in persoana partenerului de viata, a prietenilor adevarati, a unui job plin de satisfactii, a unor optiuni mirifice de a actiona constructiv, alegi sa iti consumi timpul cu alte persoane, poate la fel de frustrate (sau la fel de intelepte) si sa faci paguba in emoticoanele puse la dispozitie de administratorii site-urilor de prost gust.

Si totusi,  pana unde esti tu, cand socializezi pe www.sunt-frustrat-ca-n-am-ce-vreau.ro sau pe www.sunt-cum-vrei-tu-sa-fiu.com? Este o mandrie sa ai cat mai multi “prieteni”, “fani”sau comentarii pe profil?

Cat lasi din tine, cel real, sa apara in conversatiile virtuale? Sau…si mai interesant, cat ascunzi din tine, cel real, in relatia directa cu ceilalti? Si totusi… What’s the point, anyway? …Hmmm…socializarea asta este “adevarat mestesug de tampenie”….ca sa il parafrazez pe Creanga, iar cei care deschid paginile astea nu fac decat sa se imbete cu apa statuta.

Comments
  1. Laura says:

    brrrr… imi place sa socializez, dar daor cu oameni pe care ii cunosc. multa lume se intreaba de ce dau ignore pe facebook sau de ce lista mea de mess este mica. pai d’aia. daca nu cunosc un om, nu are ce cauta printre prietenii mei. ca mi-e teama sa nu dau de vreun obez care vorbeste frumos. iar pt mine… imaginea conteaza ;)

    • Mada says:

      de-ar gandi toti ca noi….lumea ar fi mai fericita… Dar unii nu vorbesc de dragul socializarii, ci de dragul lor. Vor sa auda cat de minunati sunt….fara sa conteze ce fel de oameni le declara asta.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s