Să brevetăm scuipatul

Posted: April 30, 2010 in Aiurea printre gânduri...

Mă miram până acum de fiecare dată când pe stradă, în parc, la metrou, în stație…peste tot unde aruncam privirea, îmi rămânea pe retină un scuipat abandonat fără regrete de câte un neaoș  vorbitor de dulcea limbă română. Mă enervam pe loc și, aproape neintenționat, aruncam fără glas câte un gând murdar, scos cu greu din celelalte  gânduri ale mele civilizate și, în general, pașnice. De unde până unde a moștenit poporul ăsta prostul obicei de a-și lăsa balele peste tot, ca un trofeu marcator al trecerii lui pe însoritul Dorobanți sau prin întunecatul Ferentari… Dacă până acum ați făcut aceeși greșeală ca și mine, de a crede că scuipatul este ceva rău, dați-mi voie, dragi prieteni, să corectez această eroare de neiertat și să vă dovedesc cum scuipatul este un fenomen social pozitiv și constructiv, care ne însoțește de secole, asemenea unui îngeraș păzitor.

Să încercăm să aruncăm o privire retrospectivă peste originile noastre încă nedispărute și să ne amintim….cum țăranul român scuipa cu sete în palme, sprijinindu-se de coada sapei, după care își sufleca mânecile, își așeaza pălăria și continua săpatul. Deci, iată că scuipatul este element constructiv, nelipsit din activitatea agricolă, atât de caracteristică poporului român.

Să părăsim zonele rurale și să intrăm în lumea actuală, a informatiei online. La un simplu google cu “despre scuipat” aflam că:

  • “Ioan Becali l-a scuipat pe Manolo Terzian în pauza publicitară” – iată cum bunele maniere sunt respectate de fiecare dată când un scuipat intră în scenă. Foarte politicos că a așteptat până la pauză.
  • „După ce a scuipat-o și a bătut-o, Andreea Tonciu s-a împăcat cu Mitea”. Aici trebuie să recunosc că nu prea știu exact cine sunt nici Andreeea Tonciu și nici Mitea, dar dacă au ajuns pe prima pagină a ziarelor, cu siguranță sunt exemple demne de urmat. Și iată încă o dată cum scuipatul este liantul spre dragoste, pace, civilizație și armonie, un fel de Cupidon care unește inimile frânte.
  • „Paul Goma și-a scuipat și în direct foștii prieteni!” – ei da, iată o adevărată dovadă de patriotism, pentru că după 30 de ani petrecuți la Paris, scriitorul român tot nu s-a dezis de obiceiurile caracteristice românilor. Ne bucurăm că a purtat pe plaiurile Franței acest obicei intelectual.
  • „Arbitru scuipat şi bătut de fotbalişti, în Liga Campionilor” – pentru că nu am fi putut vorbi despre scuipat în afara terenului de fotbal, sport atât de aclamat, care încinge spiritele și îndeamnă la socializare și înfrățire.
  • „Andrei Gheorghe a scuipat un politist” – ceea ce nici nu mă mai miră, pentru că Andrei Gheorghe este deja un model al generației….nu stiu exact care, dar cu siguranță este un model al unei generații…și parcă și consilier de imagine prin vreun minister, nu? Iată exemplul PR-istului dedicat, care promovează valorile în care crede, chiar și în timpul liber.

Exemplele pot continua, dar nu în ultimul rând trebuie să ne gândim cum „Moromete căzu iar pe gânduri. Scuipă printre dinţi şi nu mai zise nimic”….. Literatura română nu a uitat să dea nemurire acestui gest autohton….de unde putem concluziona că toți scuipătorii contemporani sunt persoane culte, citite și cu educație aleasă. Prin urmare, ar trebui să fim mândri că putem călca printre urmele de salivă lăsate …. pe stradă, în parc, la metrou, în stație…peste tot unde aruncam privirea…

Propun să brevetăm scuipatul. Plimbare plăcută!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s