Taclale cu gândul

Posted: May 12, 2012 in Uncategorized

Gândul:   Femeie! Mă exasperezi! Ce vrei?

Eu:   Eu?

Gândul:   Da, tu! Mă chemi, mă înţepi cu întrebări! Încerc să-ţi găsesc răspunsul şi tu nu-l auzi! Chemi alte şi alte şi alte întrebări! Ce vrei, de fapt?

Eu:   Eu? Nimic…

Gândul:   Femeie, e două noaptea! De ce mă chemi?

Eu:   Doar mă gândeam…

Gândul:   “Doar mă gândeam….”. Spune odată ce vrei!

Eu:   Nu mai ştiu ce vreau…

Gândul:    Te joci cu nervii mei! De ce nu dormi? Ai obţinut ce ai vrut! Uită-te-n jur! Ce.mai. vrei?

Eu:   Imi lipseşte….

Gândul:   CEEEE????

Eu:   Iubirea….

Gândul:   Iubirea?!?! Ai avut-o! Ai plecat!

Eu:   Nu…. Aceea n-a fost iubirea mea…

Gândul:   Dar care e iubirea ta?

Eu:   Nu ştiu… O aştept… Mă tem că nu e…

Gândul:   …continuă… Aştept să-mi zici, acum, dacă tot îmi freci icrele la ora asta.

Eu:   He! N-am vrut să te trezesc. Eu doar priveam în golurile din mine.

Gândul:   Ocoleşti subiectul şi mă enervezi!

Eu:   Da! Eşti un irascibil. Mi-ai transmis asta de nenumărate ori! In fine… Iubirea mea… Iubirea mea e greu de înţeles. E dincolo de cuvinte!

Gândul:   Lasă poetismele astea. Spune odată! Am timp. Oricum, dacă tu nu dormi, n-o pot face nici eu, aşa că mai bine facem pace.

Eu:   Nu timpul e problema! Ar fi uşor de spus, dar greu, greu, greu de înteles şi simtit!

Gândul:   Miră-mă! Ce e iubirea pentru tine?

Eu:   Ciudat! Am mai fost întrebată asta acum câteva zile şi am răspuns că…. dar nu cred că a înţeles. Nu-mi mai ies cuvintele ca altădată. Le-am speriat!

Gândul:   Păi, poate înteleg eu…

Eu:   Iubirea… iubirea mea este… sau iubirea mea va fi când o să mă pot deschide cu totul şi o să mă dau aşa. Fără să-mi pese!

Gândul:   Simplu! De ce faci o falsă virtute din asta?

Eu:   Nu! Vezi că nu înţelegi? Nu vorbesc aici de un abandon pasiv, de un “ia-ma, nene!”. Vorbesc de un abandon responsabil, în care trebuie să învăţ să-l primesc pe celalalt. Pe EL! Un el la fel de deschis şi de….”cu totul”, ca mine!

Gândul:   Hmmm. Bărbaţii nu se dau niciodată cu totul unei femei! Au mândrie. Le e frică. Frică!

Eu:   Vezi? Aşa cred şi eu! De vină sunt şi femeile care nu ştiu să primească. Eu văd iubirea ca pe un abandon nebunesc, reciproc, dar responsabil. E greu de găsit!

Gândul:   Să fii responsabil? Crezi că e greu? Ţi-am impus responsabilitate de când am început să mă conturez în creierii tăi şi acum spui că e greu?

Eu:   He! Nu asta! Vezi că nu înţelegi? Degeaba-mi stai în cap. Ar trebui să-mi citeşti necuvintele. Nu e greu să fii responsabil în general. E greu să fii responsabil cu celălalt, fără să-l îngrădeşti, fără să-i ştirbeşti individualitatea! Fără să vrei să-l schimbi, fară să-l chemi, dar să fii acolo când vine! Să fii ACOLO! Şi să-l laşi să fie acolo pentru tine, căci reciproca trebuie să fie constanta. Dacă esti în contratimp cu celălalt…pierzi. Sincronizare! Asta e cheia. Sau una dintre ele, cel puţin!

Gândul:   Atât?

Eu:   Nuuuu! Nu doar atât! Iubirea mea e aruncatul în gol, fară rationamente comune, fără calcul de risc şi diagrame Gantt. Să simt teamă că nu mă va prinde, dar să mă mir până la Dumnezeu, dacă o face! Să-l las să zboare cât mai sus şi cât mai departe, dar să stiu că va fi ca un bumerang care se întoarce, fără să-l constrâng. Să FIE acolo, în viaţa-mi, în gânduri, în fiecare bătaie a inimii. Să-mi curgă prin sânge! Şi să-l VĂD! Să-l văd cu ochii ăia care pătrund în adâncuri şi care nu cer ca el să-mi stea în faţă, neaparat! Să-l STIU, fără să-mi spună în cuvinte cum e! Să mă ştie, să mă vadă. Să fiu a lui fără să mă ceară, să fie al meu pentru că vrea asta! Să-mi lase tăcerile şi nevoia de singurătate. Sunt parte din mine! Să-i simt clipele de asceză şi angoasa, să simt când îi vine dorul de exil şi să ştie că e liber să le aibă. Să plece. Să revină.

Gândul:   Femeie….

Eu:   Asta înseamnă pentru mine iubirea! Să mă lovească dorul cu fericire şi fericirea cu dor!

Gândul:   Femeie nebună! Aşa ceva nu există! Lumea asta a intrat în mocirla concretului. Gândeşte practic. A uitat să stea! E într-o goană nebună după etape şi după actiuni bifate, după bani şi carne!!  Lumea se uneşte pentru a plăti jumi-juma pentru viaţă, nu pentru a împărţi o viaţă jumi-juma. Altfel ar fi prea scumpă! De ce stai tu, când lumea aleargă?

Eu:   Am alergat şi eu. O ştii. Acum vreau să stau. Şi să simt! Cu ochii, cu pielea, cu unghiile, cu dintii şi părul. Nu-mi chem iubirea, căci iubirea mea e de nechemat! Îmi va auzi tăcearea când va fi pregătită pentru mine. Aşa că o aştept, căci aşteptarea merită o viaţă. Şi încă una şi încă una, chiar.

Gândul:   Femeie! Trezeşte-te sau culcă-te! Ce vrei tu nu există! Dacă nu eram eu, te ratăceai. Te-am ţinut pe drumul drept şi…

Eu:   …te-am lăsat eu să mă ţii acolo…

Gândul:   Whatever! Vrei să spui că-ti pare rău? M-am chinuit cu tine. Eşti al dracului de greu de suportat cu visele tale! Şi nerecunoscatoare, pe de-asupra! Ţi-am dat DIRECŢIA!

Eu:   Dar nu şi sensul…

Gândul:   Taci!

Eu:   E un timp pentru toate! Aşa a fost să fiu. Acum lasă-mă să mă desprind! Să curg! Să zbor! Să cad…dacă va fi să cad!

Gândul:   Sunt responsabil de coloana ta vertebrală! Ţi-am tinut-o zdravănă până acum!

Eu:    Vezi? Nu poţi iubi! Ce îţi spuneam eu de responsabilitate?

Gândul:   Femeie! Oamenii put! Transpiră, mănâncă şi râgâie! Toţi oamenii cer, căci vor să posede! Toţi oamenii iubesc un timp, apoi uită, se scârbesc de trupuri şi cauta altele pe care să le uite apoi! Toţi oamenii se mută împreună din iubirea asta de care spui tu şi apoi îşi detestă ciorapii murdari! Nu se mai văd, nu se mai aud!

Eu:   Dar nu trebuie să fie aşa!

Gândul:   DAR ASA E!!!!!

Eu:    Iubirea mea e altfel! Iubirea mea e LIBERTATE ŞI ABSENŢA FRICII! O să-mi intre-n gânduri! Chiar şi în cele mai încăpăţânate, ca tine!

Gândul:   Iubirea ta nu există!

Eu:   Eşti un naiv! Un orb! Ţi-am numărat atâtea stele şi n-ai invăţat nimic. Ai uitat să te miri! Să TE MIRI!

Gândul:   Să mă mir? Mă mir! Mă miri într-una! Nu te mai recunosc, nu ştiu ce simţi!

Eu:   Simt că e timpul!

Gândul:    Timp pentru ce???

Eu:    Doar simt că e timpul!

Gândul:   Femeie, culcă-te!

Eu:   Am dormit destul…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s