Schimbarea la interfaţă

Posted: July 11, 2013 in Uncategorized

Image„Nu ştiu alţii cum sunt”, vorba eternului copil al Moldovei, dar eu nu cred în schimbarea fundamentală a unei persoane. Ne naştem cu un anumit bagaj genetic, pe care viaţa ni-l modelează într-o structură de susţinere a propriului nostru eu. Schimbarea fundamentală ar presupune tocmai modificarea acestei structuri, calcifiate în timp, iar procesul ar fi de-a dreptul imposibil de realizat fără a distruge, iremediabil, personalitatea persoanei în cauză. Read the rest of this entry »

Advertisements

keep-calm-and-be-smart-26Ne-am confruntat cu toţii, măcar o dată în viaţă (şi asta, doar dacă ar fi să recunoaştem aşa, de faţadă, căci negarea totală ar fi o constantă lipsită de credibilitate a ecuaţiei) cu sentimentul acela de viu disconfort la gândul (adesea – nespus, adesea – urlat, după puterea plămânilor fiecăruia) vechilor iubiri din viaţa persoanei iubite.

Nu, nu fac aici nicio paranteză, nu mă adresez nimănui în mod special, nu este un „bate şaua să priceapă iapa” şi nicidecum un monolog valabil exclusiv pentru femei sau doar pentru bărbaţi. Pur şi simplu, vorbesc aici de starea aceea de nesiguranţă, care apare ca o nimfă, în toată splendoarea, atunci când iubirii încă nu i-a dat măseaua de minte sau doar când nu ai probleme reale cu care să-ţi baţi capul şi începi să te compari cu fantomele nevăzute ale unui trecut ce nu-ţi aparţine. Read the rest of this entry »

De ce iubim bărbaţii?

Posted: June 13, 2013 in Uncategorized

apoxyomenosEi, da. Pare că întreaga tagmă masculină a rămas blocată – şi nu de azi, de ieri – în jurul aceleiaşi întrebări: “De ce iubim femeile?” Şi totuşi, în loc să vă plângeţi că nici marii înţelepţi ai lumii nu au putut găsi firul ariadnei către elucidarea acestui mister abisal, ar trebui să schimbaţi puţin strategia de analiză a problemei şi să vă întrebaţi, mai întâi, de ce vă iubim noi? Acum, după ce aţi schiţat un zâmbet sceptic, aveţi tendinţa să afirmaţi că răspunsul e facil de exprimat însă…NU! Aflaţi că noi NU vă iubim pentru aceleaşi motive pe care le bănuieşte simţul vostru comun.

Noi, „ele”-le, ne-am pus aceeaşi întrebare în ceea ce vă priveşte, dar nu ne batem capul prea tare cu asta şi nici nu ne plângem de dificultatea analizei în sine pentru simplul motiv că…noi stim deja de ce :). Read the rest of this entry »

(Interzis celor care merg la Paris doar pentru poze, cafenele şi shopping.

Textul de mai jos dăunează grav snobismului)

DSC07533Pas mal, cum ar spune francezii…Sau, mai bine zis, cu bune şi cu rele, ca peste tot. Cinci zile la Paris, un vis împlinit, o gaură în buget  şi o mulţime de amintiri de clasat.

Parisul nu a avut un impact puternic asupra mea. Cel puțin, nu de la început, așa că îl voi descrie aici exact cum l-am perceput, cu plusuri și minusuri. Prin urmare, scriu acum pentru mine și pentru cei care vor să citească, nicidecum pentru cei care s-au obișnuit să elogieze tot ce nu e românesc, din simplul motiv că „la alții totul e mai bun, mai frumos, mai curat, mai măreț, mai…”. Read the rest of this entry »

ImageÎmi pare c-au trecut ani de când, în urlet de Vama Veche, scriam că am descoperit formula magică a fericirii: “fără aşteptări”. Să îi laşi pe cei din jur să se manifeste în splendoarea fiinţei lor, căci oamenii sunt frumoşi aşa cum se arată, neşlefuiţi încă de şmirghelul constrângerilor pe care – conştient sau nu – l-am putea impune asupra firescului lor. Numai aşa, neconstrânşi de cercul dorinţelor noastre, cei ce contează ne vor rămâne alături o cale lungă. Read the rest of this entry »

Când plouă

Posted: November 5, 2012 in Uncategorized

Mi-e dor să alerg în ploaie. Să nu mai existe nimic altceva decât senzaţii: muşchii dezmortiţi, respiraţia sonoră, durerea din piept, nevoia de mişcare, chef de viaţă şi ruptura aceea dureroasă, dar eliberatoare,  de cordoanele omblilicale pe care singuri le croşetăm de propriile noastre concepţii şi prejudecăţi şi din desişul cărora uităm să ieşim.

Aşadar, alergaţi în ploaie, fară să vă opriţi, fără să gândiţi că doare altceva decât renaşterea. Deschideţi gura şi lăsati picăturile de apă să vă pişte de limbă, ascultaţi batăile ploii pe maşinile parcate, Read the rest of this entry »

Iubirea şi societatea de consum

Posted: September 21, 2012 in Uncategorized

Ne-am obişnuit să credem că suntem datori vieţii pentru tot ce oferă bun, şi pedepsiţi de soartă pentru toate dificultăţile întâmpinate. Dacă e bine, invocam norocul, iar dacă e rău invocăm mereu o instanţă superioară responsabilă – indiferent cât de iluzoriu şi subiectiv este acest sistem de referinţă “bine/rău”. Am rămas puţini…cei care ştiu că tot ceea ce avem sunt, în mare parte, consecinţe ale propriilor decizii şi, prin urmare, pe deplini responsabili de tot ce acceptăm sau gonim din viaţa noastră. Read the rest of this entry »